La coada Europei. Acolo suntem in materie de gunoaie si reciclare. Daca nu luam de urgenta masuri, manualele de geografie vor avea nevoie de modificari: va trebui sa ne trecem pe harta si muntii de gunoaie.

Asta in ciuda insistentelor europenilor, care ne cer sa intram in randul lumii civilizate.

La campionatul mondial de fotbal din Africa in 2010, noua echipe au purtat tricori confectionate din materiale reciclate, adica din gunoaie.

De altfel, in occident, hainele din materiale reciclate au ajuns o moda. Noi mai avem cale lunga pana cand vom intra in randul lumii. Aruncam 99% din toate deseurile, fata de media europeana de 38%.

Am transformat gropile de gunoi in munti de deseuri, pe care nu-i mai luam in seama. Suntem cei mai murdari din Europa, ne-o spun in fata occidentalii.

La fiecare o suta de euro cheltuiti, romanii produc 10 kilograme de gunoi. Potrivit unui studiu intocmit de biroul de statistici al Uniunii Europene, Eurostat, in 2010 un roman a ajuns sa produca aproape 400 de kilograme de deseuri menajere, iar gunoiul a fost in intregime depozitat la gropile de gunoi, adevarate bombe ecologice.

Specialistii in mediu sunt ingroziti. Cat despre refolosire, reciclam doar 1% din intreaga cantitate de deseuri, ceea ce ne plaseaza pe penultimul loc pe lista rusinii intocmita de europeni. Ultimii sunt bulgarii, care arunca chiar tot. Primii sunt austriecii, care recicleaza 70% din tot ce inseamna deseuri.

Din 2007 de cand am aderat la Uniune, ar fi trebuit sa respectam nenumarate termene care tin de legislatia de mediu.

Ramnicu Sarat. Groapa de gunoi sporeste inca de pe vremea comunismului si va fi inchisa in anul 2017. Depozitul se lateste si se inalta de la o zi la alta, spre disperarea oamenilor care traiesc in cel mai toxic mediu posibil. Aerul, apa, solul, totul in jurul lor este poluat.

Primaria ar trebui sa controleze depozitarea si sa reduca poluarea, potrivit legislatiei europene. Sa imprejmuiasca zona, sa sape in jurul gropii santuri pentru colectarea lichidului care rezulta din fermentarea deseurilor, numit levigat si sa aiba un sistem de evacuare a gazelor. Dezastrul de la Ramnicu Sarat se vede cu ochiul liber.

Deseurile biodegradabile produc metan, care este un gaz cu puternic efect de sera, de 25 de ori mai puternic decat bioxidul de carbon si care contribuie la modificarile climatice.

Levigatul balteste langa groapa de gunoi, iar raul Ramnicelu este atat de poluat incat animalele nu mai beau apa din el. Apa este neagra si face spume, de parca ar avea in ea detergent.

Ce face garda de mediu, cea care ar trebui sa vegheze la respectarea legii, sa dea amenzi si sa ridice autorizatia de functionare a gropii? Nimic.

Culmea mizeriei este ca primaria cheltuieste un miliard de lei vechi in fiecare luna pentru administrarea gropii si pentru ecologizarea ei.

1,1 miliarde de euro putem primi de la UE – fonduri nerambursabile – pana in anul 2013 pentru investitii in managementul deseurilor. Banii ne asteapta, numai ca proiectele trebuie sa treaca prin hatisul birocratic romanesc al licitatiilor si contestatiilor.

Lipsa gropilor ecologice nu numai ca distruge mediul, dar ne va costa. Riscam o amenda de 200 de mii de euro pe zi.

Pat Rat, cluj. Rasare soarele peste rampa in care se depoziteaza zilnic 30.000 de metri cubi din gunoiul clujenilor. Groapa creste inca din anii 60 si ar fi ajuns dincolo de cer daca in jurul ei nu s-ar fi stabilit peste 300 de suflete.

Ei sunt cei care „ciugulesc” zi si noapte tot ce vine la groapa. Ei sunt cei care fac practic un mare serviciu cetatenilor onorabili: colecteaza selectiv. Cauta PET-uri, metale, lemn, folie de plastic si tot ce mai poate fi vindut si reciclat.

Depozitul de la Pata Rat se intinde pe18 hectare si trebuia inchis din anul 2010. Insa din alegeri in alegeri, politicienii locali si-au pasat problema si au ascuns gunoiul sub pres.

In jurul gropii s-a stabilit o intreaga comunitate. Unii locuiesc de doua sau trei generatii pe gunoaie. Si-au improvizat locuinte din resturile pe care le-au gasit si traiesc fara apa si fara curent electric.

Pentru societate, ei nu exista, nu au acte, nu au identitate, nu au drepturi si unii dintre ei nu au iesit niciodata din rampa. Oameni, sobolani, caini si pasari depind de gunoiul nostru si mai ales de calitatea lui.

Singurul care are grija de oamenii gunoaielor este un olandez, care conduce o fundatie umanitara si ii ajuta de 15 ani incoace. Unii mananca din gunoaie si se imbolnavesc grav.

La suprafata se vad niste oameni care traiesc intr-o dezumanizare continua si castiga o paine murdara.
In adanc, functioneaza legea junglei. Sclavii fac munca de jos. Cand vine masina de gunoi, ei se inghesuie sa fie primii si sa apuce ce este mai valoros.

Cele mai cautate sunt PET-urile. Marfa ajunge apoi in cartierul Dallas, de la intrarea in rampa si este cumparata pe preturi de nimic de afaceristi. PET-urile de la Pata Rat ajung apoi la Greentech Buzau, cel mai important reciclator de mase plastic din Romania si al doilea din Europa.

Greentech cumpara tona de peturi cu 600 de euro. Gabriel Vizitiu este unul dintre clientii Greentech si vine cu Mercedesul la groapa, la lucratorii sai. Cand a inceput afacerea a inteles repede ca gunoiul inseamna bani.

Cu o investitie minima, cu o masina de presat si cateva utilaje, cu groapa aproape saturata de PET-uri si cu mana de lucru ieftina, Vizitiu a eliminat concurenta si si-a consolidat afacerea. La 600 de euro tona, castigul e pe masura. Muncitorii de pe groapa depind de Vizitiu.

In timp ce oamenii gunoaielor nu exista pentru nimeni, olandezul a inceput sa le faca baraci si a infiintat si o gradinita in Dallas, condusa de sotia lui. In mijlocul unui ocean de mizerie, Bert a inventat o insula in care copiii de pe rampa deschid ochii spre o alta lume. O lume normala.

Copiii primesc mancare si afla ca viata nu este facuta numai din gunoaie ca se poate trai si altfel. Brenda este o fetita desteapta si talentata, care locuieste intr-o cocioaba, cu un munte de gunoi in spate. Bert o ia in fiecare dimineata si o duce la gradinita.

Pentru gradinita, Brenda isi pune cele mai bune haine si, desi e un copil, vrea sa fuga din groapa. Clujul va avea o noua groapa ecologica, o investitie de 55 de milioane de euro din care 39 de milioane vin de la UE.

Proiectul a fost facut, banii au fost aprobati. O veste buna pentru clujeni, o veste proasta pentru copiii de la gradinita si pentru oamenii gunoaielor.

Buzau. Deocamdata, in Romania, gunoiul este o mina de aur numai pentru firma Greentech, care numai in anul 2010 a avut o cifra de afaceri de 60 de milioane de euro. Aici ajunge gunoiul de la Cluj.

Investitia de 35 de milioane de euro este a unor oameni de afaceri taiwanezi, care stiu ca de pilda poti face un tricou din numai cinci PET-uri. Iar o tona de plastic reciclat inseamna de fapt o economie de 800 de litri de petrol brut.

Toate PET-urile colectate in Romania ajung la fabrica din Buzau, unde sunt spalate, sortate, granulate si transformate in fibre de polyester. Marfa este vanduta apoi in toata Europa.
O singura si foarte mare problema au cei de la Greentech: materia prima.

PET-urile zac in toata tara, polueaza si-si vor schimba compozitia chimica abia peste 700 de ani. Cu toate acestea, ele inseamna bani, resurse! Paradoxal este ca desi suntem plini de PET-uri, afaceristii sunt nevoiti sa le importe din Germania.

Daca s-ar baza pe colectarea selectiva aproape inexistenta in Romania, firma ar trebui sa opreasca utilajele. Directorul de la Greentech crede ca atunci cand este vorba de gunoi, numai amenzile ar mai putea sa ne civilizeze. Grav este ca si autoritatile asista cu nepasare la dezastrul ecologic.

Roman. Raul Moldova, candva mandria regiunii, limpede si curat, este astazi mereu tulbure si cu greu mai prinzi un peste.
Din lipsa de altceva, lumea face plaja langa ciorile care vin de pe groapa, iar vacile se adapa cu apa plina de levigat.

Din 2009 si pana astazi, trei firme s-au succedat la administrarea gunoiului si niciuna nu a facut ceva ca sa reduca poluarea. Am ajuns pe groapa impreuna cu garda de mediu si noul administrator al depozitului.

Radu Gheorghies, inspectorul garzii de mediu din Neamt, crede ca este inutil sa amendeze pe cineva, din moment ce oricum groapa se va inchide anul viitor, daca se va inchide.

Unde este santul care ar trebui sa inconjoare dezastrul? Am mers in cautarea santului si administratorul Ciocan a incercat sa ne prezinte vechea albie a Moldovei drept lucrare facuta de mana omului.

Cat despre puturi de captarea biogazului, nici vorba. Cind am ajuns noi, groapa fumega. Viata langa o groapa de gunoi le distruge oamenilor sanatatea. Cand s-au mutat nu stiau ca depozitul va lua o amploare atat de mare si ca va fi total scapat de sub control.

Primaria, adica proprietarul depozitului, ar trebui la randul ei sa stie cum administeaza groapa firma Rosal. Primarul este insa multumit.

Cum ar trebui sa arate de fapt o groapa ecologica? Piatra Neamt este primul oras din Romania care are un sistem de management al deseurilor.

Proiectul a fost finantat in mare parte de Uniunea Europeana, prin guvernul Danemarcei. La Piatra Neamt oamenii au invatat cit de important este sa colecteze selectiv. Investitia a fost de 20 de milioane de euro, iar depozitul are o capacitatate de 400 de mii de metri cub.

Deseurile reciclabile sunt balotate si vandute, iar cele organice sunt transformate in ingrasamant. Deseurile sunt compactate zilnic de un utilaj care a costat 200 de mii de euro, iar peste ele se astern un strat de pamant.

Lichidul toxic rezultat din fermentarea gunoiului ajunge apoi intr-o statie de epurare complet automatizata si in urma unor procese chimice este transformat in apa curata.

In plus, depozitul are si un sistem de concasare. Cladirile demolate, resturile de borduri sunt redate circuitului economic. Am intilnit insa si un om care intr-o zi s-a suparat pe cei care arunca totul la intamplare si s-a apucat de curatenie. De unul singur.

Acum 5 ani, Bibanu, patronul unui restaurant de langa barajul Bicaz, a inceput cruciada impotriva PET-urilor de pe lac. Cu o plasa facuta din butuci, aduna PET-urile laolalta, le colecteaza si apoi le vinde cu un castig de 1.500 de euro pe luna. Dupa ce strange zilnic PET-urile aruncate de altii, Bibanu este mandru ca turistii nu mai admira gunoaiele.

In concluzie, dincolo de nepasarea si de dispretul autoritatilor pentru mediul inconjurator, toti ne plangem de mizerie, de poluare, de calitatea apei si aerului, de epuizarea resurselor.

Si cu toate acestea, tot noi poluam. Ar trebui sa invatam sa ne selectam gunoaiele. Altii o fac, ba chiar scot si profit. La urma urmei, sa nu uitam ca NOI traim in Romania. Si de noi depinde cum va arata in viitor. Curata, sau patata de propria noastra mizerie.

Preluat Stirile ProTv

No votes yet.
Please wait...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat:
Citește articolul precedent:
Singura bancă de seminţe din soiurile legendare se află la Suceava

Cultivarea legumelor din seminţe autohtone reprezintă o prioritate în toată ţara, iar în judeţul Suceava există o bancă de gene...

Închide