De-a lungul timpului femeile din toată lumea au dus o luptă constantă pentru a avea șanse egale cu ale bărbaților.

În condițiile în care încă mai este nevoie de camanii de sensibilizare asupra acestui subiect, încă există colțuri de lume în care simplul fapt de a fi de gen feminin te plasează în rândul cetățenilor de rangul doi și mai mult decât atât, există voci chiar în Parlamentul European al anului 2017 care trimit femeia la cratiță, prformanțele unor femei din trecut care au răzbătut în domenii prin excelență masculine, merită rememorate pentru a servi ca exempu și inspirație.

O astfel de personalitate a fost Virgina Maria Andreescu – Haret (1894 -1962) – prima femeie arhitect România.

S-a născut la 21 iunie 1894. Este nepoata marelui pictor peisagist Ioan Andreescu şi soţia matematicianului şi astronomului Spiru Haret, nepotul ce a moștenit integral numele fondatorului învățămntului de performanță. La 9 ani, rămasă fără mamă, s-a ocupat de cei trei frati şi de gospodărie.

Având înclinare spre disciplină, a reuşit să treacă peste acest handicap şi să facă liceul în particular, iar în anul 1912, după obţinerea diplomei de bacalaureat la Liceul Mihai Viteazul, să intre prima la examenul de admitere al Şcoalei de Arhitectură din Bucureşti.

Notele obţinute relevă o studentă strălucită, remarcată de Petre Antonescu, profesorul care a inclus-o în echipa sa şi sub a cărui coordonare a lucrat pe şantierele numeroaselor clădiri proiectate de el.

În 6 iulie 1919 proiectul ei de diplomă cu tema „O Academie de Arte Frumoase” a obţinut calificativul maxim: „admis cu menţiunea foarte bine”.

I s-a decernat diploma cu numărul 62 pe 1919. Era „prima diplomă de arhitect atribuită unei femei” în România, pe plan mondial fiind a patra în ordine cronologică!

Proiectul a fost prezentat la Expoziţia absolvenţilor Şcoalei de Arhitectură ţinută la Ateneul Român în anul 1925 şi a fost distins cu premiul Ministerului Instrucţiunii Publice.

Printre proiectele sale arhitecturale se numără: Palatul Tinerimea Română, Liceele Dimitrie Cantemir şi Gheorghe Şincai, Biserica “Sf. Treime”, una din cele mai mari din Bucureşti, primele blocuri din beton armat, cinematograful Parc din staţiunea Govora.

Virginia Andreescu Haret şi-a lăsat amprenta asupra Bucureştiului: pe bulevardul Schitu Măgureanu – palatul fostei societăţi Tinerimea Română, clădire cu 7 etaje, cu basoreliefuri cu scene din antichitate; de asemenea, pe Calea Victoriei, ridică o serie de clădiri – printre primele blocuri de beton armat; pavilonul administrativ şi dependinţele subterane ale aeroportului Băneasa, precum şi alte clădiri monumentale, fie de stat, fie vile particulare.

Lista proiectelor şi realizărilor arhitecturale ale Virginei Andreescu-Haret este lungă şi impresionantă. Marea arhitectă se stinge la 6 mai 1962, lăsând în urma sa o operă măreaţă şi un renume mondial.

No votes yet.
Please wait...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat:
Citește articolul precedent:
În carte ca în viață

Se spune că un scriitor lasă o părticică din sufletul său în fiecare dintre creațiile sale. Mai mult decât atât,...

Închide