Orice radiodifuzor ar putea fi obligat să difuzeze gratuit anunţuri de interes public asumate de MAI privind comportamentul în caz de cutremur, în data de 4 martie, dar şi la fiecare exerciţiu de simulare, intervalul de difuzare fiind stabilit de MAI, potrivit unui proiect de lege.

“Orice radiodifuzor aflat sub jurisdicţia României trebuie să asigure difuzarea anunţurilor de interes public asumate de MAI privind comportamentul în caz de cutremur, gratuit, în fiecare an pe data de 4 martie, dar şi de fiecare dată când se declanşeză un exerciţiu ce simulează intervenţia autorităţilor în urma unui cutremur. Intervalul de difuzare a acestor anunţuri este cel stabilit de MAI, în paralel cu desfăşurarea exerciţiilor în teren”, potrivit unei propuneri legislative pentru modificarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului, depusă de mai mulţi parlamentari PMP.

Propunerea legislativă mai prevede că sunt interzise ingerinţele de orice fel în conţinutul, forma sau modalităţile de prezentare a elementelor serviciilor de programe, din partea autorităţilor publice sau a oricăror persoane fizice sau juridice, române ori străine, “cu excepţia mesajelor de interes public ale Ministerului Afacerilor Interne privind comportamentul în timpul cutremurelor”.

Deputatul PMP Petru Movilă susţine, în expunerea de motive a actului normativ, că se impune o completare a cadrului legislativ, astfel încât canalele media, posturile radio şi TV, de stat şi din mediul privat să fie determinate să transmită alerte timp de cinci minute în momentul în care este în desfăşurare o simulare de comportament în caz de cutremur, precum şi în data de 4 martie când în ţară, toate unităţile ISU participă la o astfel de simulare.

“Chiar dacă legea audiovizualului statuează foarte clar, prin art. 6, alin (1), alin (2) şi alin (3) faptul că nicio autoritate publică nu poate afecta independenţa editorială a radiodifuzorilor”, Petru Movilă susţine că informarea populaţiei cu privire la comportamentul în timpul unui cutremur este un subiect de importanţă naţională, “cu mult prea important pentru a fi tratat cu superficialiate”, potrivit expunerii de motive.

Petru Movilă susţine că educarea populaţiei desfăşurată în acest sens de Serviciul de Protecţie Civilă din România, subordonat IGSU, nu este suficientă.

„(…) Atenţia statului ar trebui să se concentreze mai mult pe educarea populaţiei în ceea ce priveşte normele de comportament în timpul şi după producerea unui cutremur. Indiferent de tipul de dezastru, cetăţenii, indiferent de poziţie sau de starea socială, trebuie să fie pregătiţi şi să se pregătească permanent în vederea limitării şi înlăturării urmărilor produse de dezastre. (…)”, susţine Petru Movilă, reamintind că România are o seismicitate naturală “deloc neglijabilă, cu risc seismic major în privinţa cutremurelor între 6-7 grade pe scara Richter”.

Deputatul PMP aminteşte că în anul 1977, din cauza unui cutremur de 7,2 grade pe scara Richter mai bine de 1.500 de persoane au murit, peste 11.000 de persoane au fost rănite şi 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit.

În prezent, potrivit Ministerului Dezvoltăriisunt 607 clădiri, respectiv 10.577 de apartamente sunt încadrate în clasa I de risc seismic, se arată în expunerea de motive.

“Bucureştiul este capitala cu cel mai mare grad seismic din Europa şi printre primele 10 din lume, iar în caz de cutremur peste 65% din populaţia României ar fi afectată”, potrivit sursei citate.

Senatul este for decizional.

No votes yet.
Please wait...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat:
Citește articolul precedent:
Cât va costa podul suspendat de la Brăila, cel mai mare contract pentru un proiect de infrastructură atribuit în ultimii 27 de ani

Cu o valoare de 2,02 miliarde de lei (aproximativ 500 de milioane de euro), podul suspendat de la Brăila va...

Închide