Specialiştii Grădinii Botanice Jibou vor să salveze speciile valoroase de meri bătrâni din grădinile bunicilor, printr-un amplu proiect de conştientizare a populaţie din mediul rural care mai deţine astfel de exemplare, învăţând gospodarii cum să-i altoiască şi să-i îngrijească, pentru a duce mai departe o zestre genetică importantă.
O primă etapă a acestui proiect a demarat deja de câţiva ani la Grădina Botanică Jibou, unde au fost colectate peste 200 de soiuri de măr din zona Transilvaniei, majoritatea din Sălaj. Directorul instituţiei, Cosmin Sicora, estimează însă că numărul speciilor care mai există este de peste 1.000.
”Demersul nostru a început iniţial ca un demers ştiinţific, pentru conservarea biodiversităţii, pentru că e important să nu pierdem acea diversitate genetică ce există încă în satele noastre. Dar, sigur, ne-am dat şi noi seama că are şi importanţa aceasta, de păstrare a culturii tradiţionale, a soiurilor tradiţionale de la noi. Încet, încet, am început să colectăm la Grădina Botanică, avem acum peste 200 de soiuri de măr din zona Transilvaniei, majoritatea sălăjene şi încă existe foarte multe soiuri. Noi estimăm undeva spre 1.000 de soiuri care încă există şi care aşteaptă să fie salvate. Chiar vreau să lansez un apel: dacă ştiţi meri din aceia bătrâneşti, frumoşi, transmiteţi-ne un mesaj, haideţi să stabilim un contact să putem ajunge la ei şi să putem să-i salvăm. Ce e deosebit la măr este că nu se transmit caracterele prin seminţe. E important să iei o crenguţă, un altoi şi să-l altoieşti într-un măr sălbatic, măr pădureţ, pentru că atunci îi va da o vigoare deosebită şi va rezista zeci de ani şi în felul acesta să-i transmiţi caracterele mai departe”, a precizat, la finalul săptămânii trecute, Cosmin Sicora, în cadrul unei întâlniri organizate la Grădina Botanică, pe tema florilor şi a tradiţiilor legate de acestea.
”În opinia acestuia, vechii meri din grădina bunicilor au caracteristici care îi fac să producă, prin altoire, exemplare ce vor rezista o perioadă mai lungă, fără tratamente speciale, precum soiurile comerciale. În plus, există şi pericolul dispariţiei acestor soiuri, ce ar putea fi înlocuite de cele ce se găsesc actualmente pe piaţă.
Grădina Botanică, prin rolul ei, până la urmă are şi latura aceasta de conservare. E un lucru foarte important că încă, în satele sălăjene şi numai, în toate satele transilvane, se mai găsesc merii aceia din grădina bunicilor care, însă, din păcate, mulţi dintre ei sunt foarte vechi şi bătrâni şi care sunt pe cale de dispariţie. Noi ne-am dat seama cu mulţi ani în urmă de pericolul acesta, pentru că ce găsim de cumpărat, puieţii aceia de la piaţă, la magazin, toţi sunt din soiuri comerciale, sunt dintr-o mână de soiuri practic, şase-şapte soiuri care sunt astfel făcuţi încât dacă nu-i tratezi cu substanţe chimice, aşa cum spune tehnologia lor, vor muri în câţiva ani, 10-15 ani, nu au o viaţă mai lungă. Însă merii aceia ai bunicilor noştri, dacă ştiţi, sunt nişte meri vechi poate de peste 100 de ani şi care, poate nu produc în fiecare an, dar când produc fac mari cantităţi de mere, cum nu găsim în comerţ şi care nu necesită atâtea tratamente câte necesită aceste soiuri comerciale. Însă fiind convenabil să-l cumperi şi să-l plantezi, lumea uită să mai altoiască din merii bătrâni şi în felul acesta ei, încet, încet dispar, din păcate”, a mai subliniat Cosmin Sicora directorul Grădinii Botanice Jibou.
Demersurile Grădinii Botanice de salvare şi perpetuare a speciilor valoroase de meri din zonă sunt însă limitate de spaţiul pe care îl are la dispoziţie, motiv pentru care specialiştii instituţiei vor să-i înveţe şi să-i ajute pe cei care mai au în curte astfel de meri să altoiască exemplare tinere şi să ducă astfel mai departe această zestre genetică.
”Spaţiul nostru la Grădina Botanică e limitat. Nu avem unde să facem aşa o livadă cât ne-am dori noi de mare şi cât de multe soiuri sunt. Aşa că ne îndreptăm acum spre o nouă etapă a proiectului, în sensul că vrem să identificăm în satele din jur aceşti meri, să-i învăţăm pe oameni dacă nu mai ştiu sau să-i ajutăm cu specialiştii noştri să altoiască din ei şi practic să transformăm Sălajul într-o livadă de felul acesta. Vrem să colaborăm cu oamenii, să-i motivăm şi să le spunem că pot să aibă chiar şi un venit, pentru că noi facem suc de mere din soiuri din acestea şi care e cu totul deosebit şi nu se compară cu cel din comerţ. Chiar de anul aceste vrem să avem suc de mere pe diferite soiuri, să vezi cum e sucul de mere poinice sau de mere roticălate sau de mere domneşti, să scoatem în evidenţă această diversitate şi lumea să conştientizeze importanţa. Acesta e primul pas în conservare. Dacă ştii ce valori ai, atunci le poţi conserva. Dacă nu le cunoşti, se duc şi nici nu-ţi dai seama cum dispar!, a conchis Cosmin Sicora.

No votes yet.
Please wait...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat:
Citește articolul precedent:
Locuri extraterestre de pe Pământ

Natura nu dezamăgește niciodată, mai ales dacă ne uită în acele locuri unde pare că natura a deviat într-atât de...

Închide