Descoperite acum aproape 2000 de ani, tăbliţele cerate de la Roşia Montană reprezintă documente unice de o valoare inestimabilă, mai puţin cunoscute publicului.

Este vorba despre 40 de piese, dintre care o parte au fost distruse integral sau parţial, din nepricepere, ignoranţă sau rea-credinţă, păstrându-se întregi doar 25.

Acestea au fost descoperite între anii 1786 şi 1855 şi cuprind texte cu un conţinut comercial. Ele au fost descoperite accidental, prin surparea unor galerii. După perioada în care au fost scrise, ele provin din vremea împăraţilor romani Antoninus Pius (138-161) şi Marcus Aurelius (161-180). O singură tăbliţă provine din perioada împăratului roman Hadrianus.

Tripticele, cum mai sunt cunoscute aceste tăbliţe de lemn acoperite cu ceară pe care au fost scrise diverse texte reprezintă de fapt, contracte între ”proprietari” de mine romani şi ”arendaşi”, băieşi pricepuţi, un edict de dizolvare a unui colegiu funerar – cel mai important document despre colegiile funerare din antichitate – o listă de bucate pentru un ospăţ al unui colegiu de meseriaşi, contracte de vânzare – cumpărare de sclavi şi asocieri în vederea exploatării unor ”găuri de mină”.

Tăbliţele cerate cu valoare contractuală de la Roşia Montană s-au păstrat într-o stare atât de bună încât pot fi citite şi în zilele noastre. Cele mai multe au fost scoase din ţară şi se află în muzeele de istorie şi civilizaţie din Budapesta, Viena sau Berlin.

Sunt documente extrem de rare şi de o foarte mare importanţă ce constituie o dovadă despre răspândirea limbii latine vulgare şi despre scrierea cursivă în această limbă. Tăbliţele cerate demonstrează că minerii peregrini iliro-dalmatini, din marele neam al tracilor, ca şi ”autohtonii”, adică dacii, se înţelegeau foarte bine cu romanii în limba latină priscă sau ”vulgară”.

No votes yet.
Please wait...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

%d blogeri au apreciat:
Citește articolul precedent:
Omul sfințește locul. Despre meșteșugul picturii pe sticlă cu artistul Ioan Borlean

În credința că „veșnicia s-a născut la sat”, artistul Ioan Borlean din Vadu Izei își dedică timpul dovedind că satele...

Închide