Gheorghe Plagino – Primul sportiv român de la JO din 1900

Gheorghe Plagino  Primul sportiv român de la JO din 1900

Gheorghe Plagino este numele care a intrat în istoria sportului românesc, în urmă cu mai bine de 100 de ani.

Se întâmpla la a doua ediție a Jocurilor Olimpice, în 1900, pe vremea când competiția dura 6 luni, iar participanții dormeau cu toții în aceeași hală.

Printre cei aproximativ 1000 de sportivi sosiți la Paris pentru Olimpiadă se număra și un român, pe nume Gheorghe Plagino.

Născut în Plăginești, undeva prin Județul Râmnicu Sărat, Gheorghe s-a hotărât să plece de unul singur în Franța ca să aducă glorie țării sale.

Gheorghe Plagino – Primul sportiv român de la JO din 1900

Avea numai 23 de ani și era pasionat de tir sportiv.

Alături de încă 50 de sportivi din alte 24 de țări, Gheorghe a participat la prima sa probă olimpică din carieră.

Gheorghe Plagiano
Gheorghe Plagiano

Din 20 de talere, Gheorghe a țintit doar 11, clasându-se pe locul 13.

Așadar, n-a obținut vreo medalie, iar timpul petrecut în competiție a fost semnificativ mai mic decât călătoria sa din Plăginești la Paris.

Este greu de demonstrat, dar cel mai probabil nu medalia îl interesa în mod special pe Plagino.

Ci aventura în sine.

Datorită pasiunii și ambiției sale, a bătut un drum lung, care la vremea aceea nu dura numai câteva ore.

Odată ajuns acolo, a cunoscut oameni din toate colțurile lumii.

Alături de care a petrecut mult timp și a schimbat diverse păreri.

Aventura lui Gheorghe Plagiano în urmă cu 120 de ani la Jocurile Olimpice din 1900

Înconjurat de diferite tipologii de sportivi, a înțeles cum arată un om care câștigă o medalie olimpică.

Cât de mare este dezamăgirea unui om care pierde cursa pe ultima sută de metri și, din propria experiență.

Cum se simte un sportiv care are în spate o țară întreagă, pentru prima oară în istorie.

Chiar dacă, cel mai probabil, foarte puține persoane îl cunoșteau la vremea respectivă.

Gheorghe avea să intre în cărțile de istorie ale sportului românesc.

Informațiile referitoare la povestea lui Plagino de la Jocurile Olimpice din 1900 sunt exrem de limitate.

Dar fiecare dintre noi ne-o putem imagina, cu ajutorul puținelor imagini de la vremea respectivă.

Revenind la lucrurile pe care le cunoaștem, Gheorghe a continuat să se implice în sportul din țara noastră, chiar și după ce și-a încheiat carieră de trăgător.

Gheorghe Plagiano, Membru al CIO

Gheorghe Plagino a fost al doilea român, după Prințul Ghica, cooptat ca membru al CIO (Comitetul Internațional Olimpic), în anul 1908.

De asemenea, el a făcut parte din Comitetul Olimpic Român în perioada 1914-1938.

Mai târziu, a deținut funcții de conducere în cadrul mișcării sportive din România.

JOParis 1900
JOParis 1900

Gheorghe Plagino – Primul sportiv român de la JO din 1900

Devenind vicepreședinte al Comitetului Olimpic Român (1923-1940) și președinte al Uniunii Federațiilor Sportive din România – UFSR (1933-1940).

Plagino le-a deschis drumul multor generații de sportivi.

Care i-au urmat pașii și au participat la Jocurile Olimpice, de-a lungul ultimilor 120 de ani.

Unii au câștigat medalii de bronz, argint sau aur, în timp ce alții s-au întors în țară fără vreun premiu.

Olimpiada 1900
Olimpiada din 1900

Dar cu un sentiment minunat.

Același sentiment pe care Gheorghe Plagino l-a avut când a revenit în România în 1900.

Cu cele 11 talere lovite și cu o poveste despre care încă se mai vorbește în ziua de astăzi.

Istoric

Numele de Plagino este legat de comuna Dumbrăveni, căreia se pare ca i-a dat numele, numindu-se mai intâi Plăginești, apoi Plăinești.

Fanariotul Aicachi Plagino a avut un fiu, Alexandru Plagino, ginere al domnitorului Țării Românesti (1849-1856).

Numele boierului Alexandru Plagino este intâlnit în conflictul dintre moșnenii satului Cândești și egumenul grec al schitului Recea, care primise ca danie din partea locuitorilor locul din jurul schitului înainte de 1710.

Conform sentințelor judecătoresti din 13 februarie 1859, 7 noiembrie 1859 si 6 mai 1860, pământul este câștigat de Plagino.

Moșia acestuia se întindea pe 14.000 ha teren arabil si 45.000 ha păduri, “de la Tătăranu la Mihăiasca, Gugesti, Popesti, Dragosloveni.

Pe Râmnic în sus pană la Gura Caliției, Dealul Bordeștilor, Gurguiata, Moșiroiu, la Tamboiești, Cândești, Târgu Cucului, plus pădurile de la Dealul Lung până spre Carpați”.

Prin secularizarea din 1863, averea schitului este preluată de stat.

Moșia Plagino e moștenita de Iancu Fridmann, care fuge în final în Franța, rămânând cu datorii mari fața de săteni.

Dacă va plăcut acest articol, aștept un comentariu!

294 Vizitatori

Cât de utilă a fost această postare?

Dați click pe o stea pentru a evalua acestă postare!

Rată medie 0 / 5. Număr de voturi: 0

Nu există voturi până acum! Fii prima persoană care evaluează acestă postare.

Îmi pare rău că această postare nu a fost utilă pentru tine!

Să îmbunătățim acest postare!

Spune-mi cum pot îmbunătăți această postare?

Lasă-mi un comentariu!

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.