Legendele istorice ale râului Prut

Râul Prut, unele dintre cele mai mari din România, se leagă numeroase legende şi scrieri ale istoricilor,

numele său fiind tradus în vremurile vechi ca „râul cu apă furtunoasă“.

Lung de 953 de kilometri, râul Prut izvorăşte din apropiere de muntele Hoverla din Carpaţii Păduroşi din Ucraina.

Râul Prut

Pe teritoriul României, râul are o lungime de 742 de kilometri,

un bazin hidrografic de 10.990 de kilometri pătraţi şi un debit mediu multianual de 110 metri cubi pe secundă. 

Legendele istorice

Râul Prut a fost cunoscut încă din antichitate, despre el scriind marele istoric grec, Herodot.

Călătorind prin coloniile greceşti situate la nord de Marea Neagră, istoricul s-a interesat asupra zonelor învecinate cu acestea.

În scrierile sale, el aminteşte de Prut sub denumirea de Pyretus şi cunoaşte amănunte suprinzătoare despre această apă.

Tot Herodot susţine că între Prut şi actualul Siret mai exista un râu mare ce se vărsa în Dunăre,

crezându-se mult timp că este vorba de o greşeală.

Cercetările geologice şi studiul documentelor au arătat că până în secolul al XVI-lea, Bârladul se vărsa direct în Dunăre şi nu în Siret, ca acum.

Legendele istorice

Mai târziu, Prutul va deveni o adevărată coloană vertebrală a Moldovei.

Ţinuturile moldoveneşti se întindeau pe o parte şi alta a râului, existând chiar şi unele sate care se împăţeau pe ambele maluri.

Prutul nu a reprezentat niciodată un obstacol, el fiind străbătut de nenumărate vaduri.

Râul Prut

Ciobanii din Transilvania, care îşi iernau turmele în bălţile din partea de sud a teritoriului dintre prut şi Nistru,

treceau prin aceste vaduri, iar unii dintre ei chiar s-au statornicit în aceste locuri.

Dimitrie Cantemir, în „Descriptio Moldaviae“, se opreşte asupra Prutului şi aminteşte, mai întâi, de autorii antici,

ca Ptolemeu sau Ammianus Marcellinus care, după Herodot, au scris şi ei despre râul Prut numindu-l Porata, adică „apă furtunoasă“.

Legendele istorice

Denumirea este, desigur, daco-getică, trecută în pronunţie greacă sau latină.

Tot Dimitrei Cantemir face şi o analiză a apei Prutului şi susţine că, după decantarea nisipului,

apa era cu 30% mai uşoară decât apa celorlalte râuri moldoveneşti.  

S-a spus, de asemenea, că, în vechime, oştenii se împărtăşeau cu apă din Prut înainte de a pleca la luptă.

Pe lângă această menţiune impresionant circula şi o glumă: „Dacă apa din Prut este aşa de bună, de ce moldovenii preferă vinul?“. 

În 1812, după ocuparea teritoriului românesc dintre Prut şi Nistru de către ruşi, Prutul devine pentru prima dată graniţă de stat,

una dintre cele mai bine păzite, deoarece armata rusă dorea să împiedice orice comunicare între românii de pe ambele maluri.

În folclor, Prutul devine un râu blestemat, datorită faptului că

„desparte frate de frate, soră de soră şi părinţi de copii“.

Legendele istorice

Tot în folclor, este amintit şi un duh feminin de statură uriaşă, care apărea din când în când,

prevestind sau aducând rele. În decursul istoriei, Prutul a avut şi o importanţă economică.

Pe valea sa, bogată în păşuni, erau crescuţi vestiţii boi de Fălciu, pe care Moldova îi exporta până în Germania şi Suedia.

Râul Prut

Râul Prut a fost multă vreme navigabil, vasele de mici dimensiuni ajungând până mai sus de Huşi,

în fostul târguşor Drânceni, acolo unde acum este situată comuna Ghermăneşti. 

În timpurile moderne, Prutul a cunoscut numeroase amenajări pentru irigaţii sau producere de energie electrică,

iar dacă, în viitor, se vor reglementa raporturile dintre românii de pe cele două maluri, râul va putea deveni, din nou,

navigabil şi de ce nu, un mijloc de apropiere şi nu de separare, aşa cum este acum. 

Dacă va plăcut această postare, lasă un comentariu!

6.514 Vizitatori

Cât de utilă a fost această postare?

Dați click pe o stea pentru a evalua acestă postare!

Rată medie 5 / 5. Număr de voturi: 1

Nu există voturi până acum! Fii prima persoană care evaluează acestă postare.

Îmi pare rău că această postare nu a fost utilă pentru tine!

Să îmbunătățim acest postare!

Spune-mi cum pot îmbunătăți această postare?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.